SUVÉICĂ, suveici, s. f. 1. Piesă de lemn la războiul de țesut, de formă lunguiață, care servește la introducerea firului de bătătură în rostul urzelii; suvelniță. ◊ Expr. (Iute) ca o suveică sau ca suveica = foarte ager, sprinten; foarte harnic. 2. Piesă din mecanismul mașinii de cusut, în care se introduce un mosorel cu ață. – Din bg. sovalka. Vezi definitia »

bandiéră (bandiére), s. f. – (Înv.) Steag, flamură. – Mr. bandieră, megl. banderă. It. bandiera, de unde provin și ngr. μπαντιέρα, alb. bandierë, tc., bg. bandera. Sec. XVIII, puțin folosit. Și mai puțin se întrebuințează forma veche banieră (‹ fr. banniére), galicism din epoca romantică. Mr. din it. (Ruffini 328). Vezi definitia »

COMPETÍNȚĂ s.f. v. competență. Vezi definitia »

TECUCEÁNCĂ, tecucence, s. f. Femeie născută și crescută în municipiul Tecuci. ♦ Locuitoare din municipiul Tecuci. – Tecucean + suf. -că. Vezi definitia »

PARTOGRÁMĂ s. f. (med.) reprezentare grafică a frecvenței și intensității contracțiilor uterine. (< parto- + -gramă) Vezi definitia »