LABORÁNT, -Ă, laboranți, -te, s. m. și f. Persoană cu pregătire medie, specializată în experiențe și lucrări (mai simple) de laborator. – Din germ. Laborant. Vezi definitia »

STUDÉNT, -Ă s. m. f. cel care urmează cursurile unei instituții de învățământ superior. (< germ. Student, it. studente, lat. studens) Vezi definitia »

OSCILANT, -Ă, oscilanți, -te, adj. (Despre uși, ferestre, capace etc.) care se închide singur, printr-o mișcare de du-te-vino în jurul unei axe orizontal situate la una dintre margini. Vezi definitia »

RADICÁNT, -Ă adj. (Despre tulpină) Care are capacitatea de a emite rădăcini; (despre plante) agățător prin rădăcini suplimentare. [< fr. radicant]. Vezi definitia »

NONȘALÁNT, -Ă adj. (Liv.) Nepăsător; leneș. [< fr. nonchalant]. Vezi definitia »