Definita cuvantului tonus
TÓNUS s.n. Stare de funcționare latentă a mușchilor sau a nervilor în repaus, în măsură a se modifica la intervenția diverșilor excitanți. ♦ (Fig.) Energie, vigoare. [< fr., lat. tonus, cf. gr. tonos].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu tonus
REDÚS, -Ă adj. 1. scăzut, micșorat; mic. ◊ (despre fracții, expresii algebrice) simplificat. 2. (despre oameni) lipsit de inteligență; mărginit, prost. ◊ (lingv.; despre sunete) slab perceptibil. 3. (despre substanțe) care a suferit operația de reducere (3). (< reduce) Vezi definitia »
VITÉLUS s.n. Substanță de rezervă aflată în ouăle animalelor, din care se formează și se nutrește embrionul. ♦ Nume dat gălbenușului de ou sau numai bănuțului, care prin dezvoltare devine embrion. [Scris și vitellus. / < fr., lat. vitellus – gălbenuș de ou]. Vezi definitia »
ARCTURUS, una din cele mai strălucitoare stele, de mărimea 0,1, situată în constelația Boarul la o depărtare de c. 36 ani lumină de Soare. Vezi definitia »
TRÁGUS s. n. proeminență mică a cartilajului pavilionului urechii, înaintea conductului auditiv extern. (< fr. tragus) Vezi definitia »
BIELORÚS, -Ă, bieloruși, -se, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține R.S.S. Bieloruse sau populației ei, privitor la R.S.S. Bielorusă sau la populația ei. 2. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a R.S.S. Bieloruse. [Pr.: bie-] – Rus belorus. Vezi definitia »