RADIOALTIMÉTRU, radioaltimetre, s. n. Aparat de radiolocație instalat la bordul unui avion, cu ajutorul căruia se determină altitudinea avionului față de sol. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radioaltimètre, rus. radioaltimetr. Vezi definitia »

TOLOMÉTRU s. n. turbidimetru. (< fr. tholomètre) Vezi definitia »

VÓTRU, VOÁTRĂ, votri, voatre, s. m. și f. 1. (Reg.) Persoană care mijlocește o căsătorie. 2. (Înv.) Codoș, proxenet. – Cf. sl. vŭtrĩ, votrĩ. Vezi definitia »

GEOTERMOMÉTRU s. n. termometru electronic folosit în geotermometrie. (< fr. géothermomètre) Vezi definitia »

ZAHAROMÉTRU s.n. Areometru folosit pentru determinarea densității soluțiilor de zahăr. [cf. fr. saccharomètre]. Vezi definitia »