GEAMBAȘÍE, geambașii, s. f. (Rar) Geambașlâc. – Geambaș + suf. -ie. Vezi definitia »

SINECOTOMÍE s. f. (med.) secționare a bridelor, a ade-rențelor. (< fr. synéchotomie) Vezi definitia »

EPISTOLOGRAFÍE s. f. 1. sistem de scriere vulgară la vechii egipteni. 2. arta de a redacta scrisori. (< fr. épistolographie) Vezi definitia »

TRAGEDÍE s. f. 1. specie a genului dramatic a cărei acțiune prezintă personaje în luptă cu viața și cu pasiunile omenești, având un deznodământ fatal, care stârnește sentimente de milă și durere. 2. întâmplare zguduitoare; catastrofă. ◊ (fig.) zbucium, suferință. (< fr. tragédie, lat. tragoedia, it. tragedia) Vezi definitia »

DIGITÁȚIE s. f. tehnica așezării degetelor pe clapele ori pe coardele unui instrument muzical sau pe clapele mașinii de scris. (< fr. digitation) Vezi definitia »