Definita cuvantului tribun
TRIBÚN s.m. (Ist.) Fiecare dintre magistrații aleși anual în vechea Romă pentru a apăra interesele plebei. ♦ Tribun militar = ofițer superior care comanda o cohortă romană. ♦ Membru al tribunatului, în Franța. ♦ (Fig.) Persoană care luptă pentru o cauză (de obicei politică). ♦ Orator care înflăcărează masele prin cuvântările sale însuflețite. [< lat. tribunus, cf. fr. tribun, it. tribuno].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu tribun
DUSUN invar. Limbalocuitorii Vezi definitia »
prerăstrăbún, prerăstrăbúni, s.m. (înv.) părinte sau înaintaș al răstrăbunicii, considerat în raport cu răstrănepoții acestora. Vezi definitia »
parangún adj. (înv.) roșu aprins, stacojiu. Vezi definitia »
un om foarte rau si hain care nu are suflet bun Vezi definitia »
SIMÚN s. n. vânt puternic, uscat și foarte cald, care bate în Sahara, în Arabia și Egipt de la sud către nord. (< fr. simoun) Vezi definitia »