BERGSONÍSM s.n. Doctrina filozofică a lui Bergson, a cărei categorie centrală este „durata” și care susține că adevărul nu ar fi accesibil cunoașterii științifice, gândirii logice, ci numai intuiției. [< fr. bergsonisme, cf. Bergson – filozof idealist francez]. Vezi definitia »

GEOTACTÍSM s. n. deplasare a unei celule, a unui organism în funcție de acțiunea gravitației; geotaxie, geotropism. (< fr. géotactisme) Vezi definitia »

ASTIGMATÍSM s. n. 1. Defect al unor lentile, care face ca razele unui fascicul paralel să nu se întâlnească toate în focar, ci să formeze o pată luminoasă în jurul focarului. 2. Defect al vederii, cauzat de inegalitatea curburii corneei sau a cristalinului. – Fr. astigmatisme (< gr.). Vezi definitia »

AUTOMATÍSM s.n. Însușirea de a fi automat; mișcare de automat sau asemănătoare unui automat. ♦ (Psih.) Caracterul unor mișcări la care nu participă conștiința. [Pron. a-u-. / cf. fr. automatisme]. Vezi definitia »

ANTIPARLAMENTARÍSM s. n. concepție împotriva sistemului parlamentar; opoziție față de regimul parlamentar. (< fr. antiparlamentarisme) Vezi definitia »