Definita cuvantului crîncen
crîncen (crấncenă), adj. – Crud, cumplit, atroce, sîngeros, nemilos. – Var. crinced. Sl. krąčina (Miklosich, Slaw. Elem., 27; Cihac, II, 81; Byhan 316; Löwe 45; Graur, Rom., LIII, 384), care apare numai cu sensul de „epilepsie”, dar care trebuia să însemne și „turbare, furie”, cf. krąčinjati sę „a turba”, rus. kryčenji „violent” (Skok 67). – Der. (în)crîncena, vb. (a înspăimînta, a teroriza); crîncenie, s. f. (cruzime, ferocitate).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu crîncen
KEROSÉN s. n. combustibil petrolier, folosit la motoare cu reacție. (< engl. kerosene) Vezi definitia »
GALACTOGÉN, -Ă adj., s. n. (substanță) care stimulează secreția de lapte. (< fr. galactogène) Vezi definitia »
SPODUMÉN s.n. Silicat natural de litiu și de aluminiu, folosit ca piatră semiprețioasă. [< fr. spodumène, cf. gr. spondos – cenușă, zgură]. Vezi definitia »
VACCINOGÉN, -Ă adj. care produce vaccin. (< fr. vaccinogène) Vezi definitia »
HEMATOGÉN, -Ă I. adj. 1. (despre medicamente) care intervine în formarea sângelui. 2. care provine din sânge sau aparține acestuia. II. s. n. 1. substanță feruginoasă care se găsește în gălbenușul de ou. 2. produs alimentar concentrat, obținut din amestecarea sângelui cu lapte și cu substanțe aromatizate. (< fr. hématogène) Vezi definitia »