Definita cuvantului trisecțiune
TRISECȚIÚNE s.f. Împărțire în trei părți egale. ♦ Trisecțiunea unghiului = problemă celebră, pusă în antichitate, privind împărțirea unui unghi cu rigla și compasul în trei părți egale. [Pron. -ți-u-, var. trisecție s.f. / < fr. trisection].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu trisecțiune
DEȘTÉRNE, deștérn, vb. III. (Rar) 1. Tranz. A strânge așternutul de pe pat sau fața de pe masă (cu obiectele rânduite pe ea). 2. Refl. A se întinde, a se desfășura, a se succeda (pe dinaintea ochilor). [Var.: diștérne vb. III] – Des1- + [a]șterne. Vezi definitia »
COMBUSTIÚNE s.f. v. combustie. Vezi definitia »
UZUCAPIÚNE s.f. (Jur.) 1. Mod de dobândire a proprietății imobiliare prin efectul unei posesiuni prelungite. 2. Dobândire a suveranității asupra unui teritoriu prin exercitarea continuă și pașnică a autorității de stat asupra acelui teritoriu. [sil. -pi-u-, g.-d. art. uzucapiúnii] (din fr. usucapion, lat. usucapio) [morf. DOOM] Vezi definitia »
NEȘTÍNE pron. nehot. (Înv. și reg.) Cineva, careva; oricare, fiecare. – Lat. nescio + qui + ne. Vezi definitia »
URÂCIÚNE, urâciuni, s. f. 1. Ființă cu înfățișare respingătoare; monstru, pocitanie, pocitură. 2. (Înv. și reg.) Urâțenie (1). [Var.: uriciúne s. f.] – Urî + suf. -ciune. Vezi definitia »