Definita cuvantului clacă
CLÁCĂ, clăci, s. f. 1. Formă caracteristică a rentei feudale, constând din munca gratuită pe care țăranul, fără pământ, era obligat să o presteze în folosul stăpânului de moșie. ◊ Expr. Lucru de clacă = lucru făcut fără tragere de inimă, de mântuială, prost. 2. Muncă colectivă benevolă prestată de țărani pentru a se ajuta unii pe alții și care adesea este însoțită ori urmată de o mică petrecere, de glume, povestiri etc. ◊ Expr. Vorbă de clacă = vorbă inutilă sau neserioasă; flecăreală. – Din bg. tlaka.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu clacă
BERÉTĂ, berete, s. f. 1. Șapcă moale, fără cozoroc (purtată de marinari). 2. Bască. [Var.: (înv.) berét s. n.] – Fr. béret. Vezi definitia »
REPEZITÚRĂ, repezituri, s. f. (Rar) Mișcare rapidă, precipitată; goană, fugă. – Repezi + suf. -tură. Vezi definitia »
DICOTILEDONÁTĂ, dicotiledonate, s.f. – V. dicotiledonat (2) [DEX'98] Vezi definitia »
BUTOÁRCĂ, butorci, s. f. (Reg.) Butură (3). Vezi definitia »
MORFÓZĂ1 s. f. (biol.) modificare morfologică și funcțională a unui organ sub influența condițiilor de mediu. (< fr. morphose) Vezi definitia »