áură (-re), s. f. – Boare, zefir. – Mr. avră, megl. aură. Lat. (it.) aura (sec. XIX). Este cuvînt folosit aproape exclusiv de poeții romantici, și are aspect de italienism. Totuși, pare să fi fost popular în trecut, deoarece se conservă în dialecte. În Candrea-Dens., 121, apare ca cuvînt popular. Vezi definitia »

VADOÁSĂ, vadoase, adj. (În sintagma) Apă vadoasă = apă provenită din infiltrația in scoarța pământului a apelor rezultate din precipitațiile atmosferice. – Vad + suf. -os Vezi definitia »

TARANTÚLĂ s. f. păianjen mare, foarte veninos, din țările meridionale, cu patru ochi mari și numeroși ochi mai mici, care își sapă galerii în pământ. (< fr. tarentule) Vezi definitia »

PSEUDOMEMBRÁNĂ, pseudomembrane, s. f. Membrană formată pe amigdale, pe cerul gurii și în nas, în unele boli ca anghina difterică, laringită etc. [Pr.: pse-u-] – Din fr. pseudo-membrane. Vezi definitia »

CONSTRINGÉNȚĂ s.f. Mărime fizică ce caracterizează sticlele optice din punctul de vedere al dispersiei luminii. [< fr. constringence]. Vezi definitia »