cúlpă (cúlpe), s. f. – Vină. Lat. culpa (sec. XIX). – Der. culpabil, adj. (vinovat), din lat. culpabilis (sec. XIX); culpabilitate, s. f. (vinovăție); culpeș, s. m. (vinovat), der. internă destul de riscantă, care pare a i se datora lui Odobescu, a fost folosită numai de unii scriitori din sec. XIX; inculpa, vb., din fr.; disculpa, vb., din fr. disculper, mai puțin folosit. Vezi definitia »

băută, băute s. f. 1. petrecere. 2. timpul petrecut de un grup de colegi sau prieteni într-un local în timpul lor liber. Vezi definitia »

HIDROVITAMÍNĂ s.f. Vitamină solubilă în apă. [Cf. fr. hydrovitamine]. Vezi definitia »

MÂZGĂLEÁLĂ, mâzgăleli, s. f. Mâzgălitură. [Var.: zmângăleálă s. f.] – Mâzgăli + suf. -eală. Vezi definitia »

CARICATÚRĂ, caricaturi, s. f. 1. Reprezentare, mai ales în desen, a unei persoane sau a unei situații prin exagerarea unor trăsături, îndeosebi negative, cu o intenție satirică sau umoristică. ♦ Înfățișare ridicolă a unei persoane sau a unui obiect; persoană sau obiect cu această înfățișare. 2. Imitație nereușită, care denaturează originalul. – Din fr. caricature. Vezi definitia »