TAHIÓN, tahioni, s. m. (Fiz.) Particulă elementară ipotetică, a cărei viteză ar fi superioară celei a luminii. [Pr.: -hi-on] – Din engl., fr. tachyon. Vezi definitia »

XILOFÓN s. n. instrument muzical de percuție din lamele de lemn, diferite ca dimensiuni și esență, care se lovesc cu două baghete (ciocănele) de lemn, de sticlă sau de metal. (< fr. xylophone) Vezi definitia »

ANISÓN s. m. v. anason. Vezi definitia »

FLOCÓN s. n. aglomerare de particule, în soluții sau suspensii coloidale. (< fr. flocon) Vezi definitia »

CICLÓN s.n. 1. Vânt puternic, cu furtună și vârtejuri, care bântuie în special în regiunile tropicale. 2. Aparat pentru separarea prafului din gaze cu ajutorul forței centrifuge. 3. Substanță toxică pe bază de acid cianuric, folosită pentru combaterea dăunătorilor în încăperi închise. [Pl. -oane, (s.m.) -ni. / < fr. cyclone, germ. Zyklon, cf. gr. kyklos – cerc]. Vezi definitia »