Definita cuvantului turbulent
TURBULÉNT, -Ă adj. 1. Care produce neorânduieli, dezordine; gălăgios, zgomotos. 2. (Fiz.; despre fluide) Care prezintă în masa lui vârtejuri, agitație. [Cf. fr. turbulent, lat. turbulentus].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu turbulent
ATERISAMÉNT s. n. depozit de aluviuni transportate de ape. (< fr. atterrissement) Vezi definitia »
ABSÉNT, -Ă, absenți, -te, adj. 1. Care nu e de față, care lipsește. 2. Fig. Neatent, distrat; indiferent. – Fr. absent (lat. lit. absens, -ntis). Vezi definitia »
ANT1- elem. anti-. () Vezi definitia »
ORNAMÉNT s.n. 1. Element decorativ format din motive sculptate, pictate etc. și aplicate pe obiecte, pe tipărituri, pe manuscrise, pe monumente etc.; podoabă. ◊ De ornament = ornamental. 2. Figură de stil folosită pentru a înfrumuseța o frază, o cuvântare. ♦ (Muz.) Semn, notă sau grup de note care mărește efectul unei note principale. [Pl. -te, -turi. / < lat. ornamentum, cf. fr. ornement, it. ornamento]. Vezi definitia »
AVANTAJÁNT, -Ă, avantajați, -te, adj. (Rar) Avantajos. – Avantaja + suf. -ant. Vezi definitia »