TRANSDUCTÓR s. n. (electr.) dispozitiv care permite transformarea unei mărimi fizice; transformator de energie acustică în energie electrică etc. ◊ (telec.) amplificator magnetic. (< fr. transducteur) Vezi definitia »

MODALIZATÓR s. m. mijloc care permite vorbitorului să-și manifeste felul în care privește propriul său enunț. (< fr. modalisateur) Vezi definitia »

ÉFOR s. m. 1. (în Sparta antică) fiecare dintre cei cinci demnitari aleși, care aveau largi puteri de control. 2. membru în consiliul de conducere al unei eforii (2). (< fr. éphore, gr. ephoros) Vezi definitia »

SUPERIÓR, -OÁRĂ I. adj. 1. așezat în partea de sus; deasupra. ◊ (despre cursuri de apă) spre izvor. 2. care are un loc înalt (într-o ierarhie). 3. care se distinge prin calități, prin merite deosebite. ◊ la un nivel mai înalt. ♦ matematici ~ oare = parte a matematicii care folosește metode de cercetare foarte complexe; învățământ ~ = treaptă a învățământului care urmează după cel liceal; studii ~ oare = studii universitare. II. s. m. f. cel care ocupă un loc mai important într-o ierarhie, cel care are un grad mai mare decât altul. (< lat. superior, fr. supérieur) Vezi definitia »

GUVERNATÓR s. m. 1. conducător al unui ținut, al unei colonii etc., care exercită puterea în numele șefului statului. 2. persoană însărcinată (de stat) cu conducerea unei bănci de emisiune. (< it. governatore) Vezi definitia »