Definita cuvantului ținută
ȚINÚTĂ s.f. 1. Atitudine, poziție a corpului. 2. Fel de a se purta; comportare, comportament. 3. Mod de a se îmbrăca, de a se prezenta în societate; (p. ext.) îmbrăcăminte, costum. ♦ Ținută de campanie = echipamentul complet al unui ostaș în campanie. 4. (Muz.) Facultatea de a prelungi un sunet. 5. (Lingv.) Act fonator în timpul căruia organul vocal păstrează o anumită poziție. [< ține, după it. tenuta, fr. tenue].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ținută
BILIRUBÍNĂ s.f. (Biol.) Pigment biliar de culoare roșie rezultat din descompunerea hemoglobinei. [< fr. bilirubine]. Vezi definitia »
absídă s. f. nișă în formă semicirculară situată în continuarea navei centrale a unei bazilici sau biserici. (< fr. abside, lat. absida) Vezi definitia »
INDIFERÉNȚĂ s.f. Stare, atitudine manifestată prin lipsă de interes față de cineva sau ceva. ♦ Insensibilitate, nepăsare, răceală. [< fr. indifférence]. Vezi definitia »
LIBÁRCĂ, libărci, s. f. Gândac de noapte din ordinul ortopterelor, de culoare brună-roșcată, care trăiește mai ales prin bucătării; șvab (Blatta germanica). – Din bg. hlăbarka. Vezi definitia »
meclă, mecle s. f. 1. cap, țeastă. 2. față, figură omenească. 3. individ, persoană. Vezi definitia »