ISPÍTĂ, ispite, s. f. 1. Ceea ce exercită o mare forță de atracție; îndemn (spre rău), ademenire, tentație, seducție; p. ext. păcat. 2. (Înv.) Încercare, probă la care era supus cineva pentru a i se constata iubirea, răbdarea, credința etc. 3. (Înv.) Cercetare, examinare, studiu. 4. (Înv.) Experiență. – Din ispiti (derivat regresiv). Vezi definitia »

HARAMBÁȘĂ, harambași, s. m. (Înv. și reg.) Căpitan de hoți sau de haiduci. – Din tc. haram-bașı. Vezi definitia »

adiționálă (convorbire) (-ți-o-) s. f., g.-d. art. adiționálei; pl. adiționále Vezi definitia »

șirușlíță, șirușlíțe, s.f. (reg.) coada-calului. Vezi definitia »

CRIOSFÉRĂ s. f. înveliș al suprafeței terestre situat în zona de interferență a atmosferei, hidrosferei și litosferei, prin prezența gheții. (< fr. cryosphère) Vezi definitia »