Definita cuvantului unic
ÚNIC, -Ă adj. 1. Singur, într-un singur exemplar; numai unul. 2. Excepțional, fără seamăn, incomparabil. [Cf. lat. unicus, fr. unique].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu unic
CROMATOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la cromatografie. [< fr. chromatographique]. Vezi definitia »
DRÁSTIC, -Ă adj. 1. foarte aspru, energic, brutal. 2. (despre medicamente, remedii) cu efect puternic și rapid. (< fr. drastique) Vezi definitia »
TÁNTRIC, -Ă adj., s. m. f. (adept) al tantrismului; tantrist. (< fr. tantrique) Vezi definitia »
GANGLIOPLÉGIC, -Ă adj., s.n. (Medicament) care împiedică temporar transmiterea influxului nervos prin ganglionii vegetativi; neuroplegic. [< fr. ganglioplégique]. Vezi definitia »
BABÉLIC, -Ă adj. (Rar) Gigantic, uriaș. [< fr. babélique]. Vezi definitia »