ÎNTREVĂZÚT, -Ă, întrevăzuți, -te, adj. Care de-abia se vede; întrezărit. ♦ Fig. Văzut în perspectiva timpului; prevăzut, bănuit. – V. întrevedea. Vezi definitia »

bíne-cunoscút (celebru) (scriitor ~) adj. m., pl. bíne-cunoscúți; f. bíne-cunoscútă, pl. bíne-cunoscúte Vezi definitia »

împrumút adv. – În calitate de împrumut. Lat. promutuum (Diez, I, 235; Pușcariu 794; Candrea-Dens., 826; Cipariu, Gram., 368; REW 4319; DAR). Compunerea cu în- este firească în formații adv., cf. împrejur, împreună, etc. – Der. împrumut (var. înv. împrumută), s. n. (faptul de a da cuiva sau de a lua de la cineva un bun care urmează să fie restituit), var. direct din lat. promutua; împrumuta (mr. mprumutare), vb. (a cere împrumuta; a da cu împrumut; a imita, a reproduce), care de asemenea ar putea reprezenta direct un lat. *impromutuāre (Pușcariu 794; Meyer-Lübke, Rom. Gramm., I, 386), cf. it. improntare (mil. imprümeda), fr. emprunter; împrumutătură, s. f. (împrumut); împrumător, adj. (persoană care împrumută). Vezi definitia »

BULEÚT s. m. (ant.) Membru al unei bulé. (< fr. bouleut, gr. bouleutes) Vezi definitia »

CONTRASALÚT s. n. răspuns la un salut. (< it. contrassaluto) Vezi definitia »