ristíc (-curi), s. n. – 1. Antimoniu. – 2. Tăciune, vopsea neagră, folosită în trecut ca fard. – Var. înv. răstic, rîstic. Tc. rastyk (Șeineanu, II, 301), cf. ngr. ῥαστίϰι, sb. rastok. Legătura cu sl. chvrastŭ (Conev 49) este îndoielnică. Vezi definitia »

CARICATURÍSTIC, -Ă, caricaturistici, -ce, adj. 1. Care exagerează unele trăsături, îndeosebi negative, ale unei persoane, ale unei situații, cu intenție satirică sau umoristică. 2. Propriu caricaturii. – Caricaturist + suf. -ic. Vezi definitia »

CALÓRIC, -Ă adj. referitor la căldură. (< fr. calorique) Vezi definitia »

POVÓLNIC s. m. v. povodnic. Vezi definitia »

DEMAGÓGIC, -Ă, demagogici, -ce, adj. Propriu demagogilor sau demagogiei, privitor la demagogi sau la demagogie; în spiritul demagogiei. – Din fr. démagogique. Vezi definitia »