TĂCIÚNE, tăciuni, s. m. 1. Rămășiță dintr-o bucată de lemn care a ars incomplet; cărbune sau lemn în faza de ardere fără flacără. ◊ Expr. A nu avea nici tăciune în vatră = a fi foarte sărac. Nu-i ard (nici) tăciunii în vatră, se spune despre un om (sărac) căruia îi merge prost în toate, care nu izbutește nimic. 2. Boală a plantelor (cerealiere) provocată de o ciupercă parazită care se manifestă prin distrugerea totală sau parțială a părților atacate și prin apariția în locul acestora a unei pulberi de culoare neagră; cărbune. – Din lat. *titio, -onis. Vezi definitia »

MACROINSTRUCȚIÚNE s.f. (Cib.) Grup de instrucțiuni (2) [în DN] desemnat simbolic printr-un singur cod. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. macro-instruction]. Vezi definitia »

orbiciúne s.f. (înv.) orbie. Vezi definitia »

ILUSTRAȚIÚNE s.f. v. ilustrație. Vezi definitia »

RECREAȚIÚNE s.f. v. recreație. Vezi definitia »