Definita cuvantului deduce
dedúce (dedúc, dedús), vb. – A trage o concluzie. Format pe baza fr. déduire, plecîndu-se de la duce. – Der. deducți(un)e, s. f., din fr. déduction; deductiv, adj., din fr. déductif.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu deduce
CONTRAZÍCE, contrazic, vb. III. 1. Tranz. A susține contrarul celor spuse de cineva; a nega. 2. Tranz. A nu se potrivi, a fi în opoziție, a fi incompatibil cu ceva; a dezminți ceva. 3. Refl. A spune ceva în opoziție cu cele afirmate anterior de tine însuți. 4. Refl. recipr. (Despre susținătorii unor opinii, unor afirmații etc.) A avea păreri deosebite, a nu fi de acord unii cu alții. ♦ (Despre afirmații, depoziții etc.) A nu se potrivi unele cu altele; a se ciocni. – Contra1 + zice (după fr. contredire). Vezi definitia »
FERÓCE adj.invar. Crud, nemilos, sălbatic. [< fr. féroce, it. feroce, lat. ferox]. Vezi definitia »
a-l pupa mă-sa rece expr. (vulg.) a muri; a fi omorât. Vezi definitia »
a-l trece / a o trece căldurile expr. (pop., er.) a se excita, a dori să facă dragoste. Vezi definitia »
DÓLCE adv. (Muz.; indică modul de execuție) Delicat, cu blândețe. – Cuv. it. Vezi definitia »