MÚZĂ, muze, s. f. 1. (Mitol.) Fiecare dintre cele nouă divinități alegorice ocrotitoare și inspiratoare ale artelor și ale științelor; spec. zeiță a poeziei, care inspiră pe poeți. 2. Inspirație poetică. 3. (Livr.) Poezie, literatură. – Din lat., it. musa, fr. muse, ngr. músa, germ. Muse. Vezi definitia »

DÍVĂ s. f. cântăreață cu renume; artistă de cinematograf renumită; star. (< it., fr. diva) Vezi definitia »

DEMIMÓNDĂ s.f. (Franțuzism) Demimondenă. [< fr. demi-monde]. Vezi definitia »

șchiopotánă, șchiopotáne, s.f. (reg.; deprec.) femeie șchioapă. Vezi definitia »

ZÂRNOÁICĂ, zârnoáice, s.f. (Reg.) Vrăjitoare. (Atestat în forma zernoaică.) Vezi definitia »