Definita cuvantului direct
diréct (diréctă), adj. – Drept, fără ocol. Lat. directus (sec. XIX). – Der. direcți(un)e, s. f., din fr. direction; director, s. m., din fr. directeur; directoare, s. f.; directorat, s. n. (regim al unuia sau mai multor directori); directorial, adj.; indirect, adj.; directoriu, s. n.; dirija, vb. din fr. diriger; dirigent, adj.; diriginte, s. m. (profesor însărcinat cu supravegherea unei clase); dirijabil, s. n.; dirijor, s. m.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu direct
ADJÚNCT, -Ă, adjuncți, -te, adj. Care face parte din conducerea unei instituții, a unei întreprinderi sau a unui serviciu din cuprinsul acestora, având funcția imediat subordonată titularului. ◊ (Substantivat) Adjunctul directorului. – Din germ. Adjunkt, lat. adjunctus. Vezi definitia »
–RECT3 Element secund de compunere savantă cu semnificația „drept”. [< fr. recte, cf. lat. rectus]. Vezi definitia »
PUNCT, púncte, s. n. ~ 3. (Mat., în sint.) Punct de acumulare (față de o mulțime de puncte dată) = Punct cu proprietatea că orice vecinătate a sa include cel puțin un punct ce aparține mulțimii date. [MW] Vezi definitia »
INTELÉCT s.n. Facultatea de a gândi, de a opera cu noțiuni; gândire, înțelegere; inteligență. [< fr. intellect, cf. lat. intellectus]. Vezi definitia »
Obiect de cult, dovada a continuitații romanizarii in teritoriul Daciei dupa retragerea aureliana; Vezi definitia »