REDÁN s.n. 1. Ieșitură în zidul unei fortificații. ♦ Serie de ieșinduri din loc în loc într-un zid ridicat pe un teren în pantă în vederea asigurării planeității. 2. Motiv decorativ sculptat în formă de dinți, caracteristic arhitecturii evului mediu. 3. Element de construcție așezat pe radierul unui disipator hidraulic de energie a apei în scopul măririi efectului de disipare a energiei. 4. Suprafața proeminentă inferioară, de contact cu apa, a cocei unei ambarcații sau a flotoarelor unui hidroavion. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. redan]. Vezi definitia »

CALPUZÁN, -Ă, calpuzani, s. m. și f. (Înv.) Falsificator de bani. ♦ Fig. Om rău, ticălos. – Din tc. kalpazan. Vezi definitia »

CICLOPENTÁN s.n. (Chim.) Hidrocarbură ciclică saturată, care are cinci atomi în moleculă, folosită ca solvent și ca materie primă în industria chimică. [< fr. cyclopentane]. Vezi definitia »

HÁTMAN (HATMÁN), hatmani, s. m. (În evul mediu) 1. Boier de divan în Moldova, care era însărcinat de domn cu comanda întregii oștiri, având în același timp și funcția de pârcălab și portar al Sucevei; mare spătar; titlu purtat de acest boier. 2. Titlu purtat de marii comandanți ai oștilor polone și ai celor căzăcești; persoană având acest titlu. – Din pol. hetman. Vezi definitia »

PAROTIDIÁN, -Ă adj. Al parotidelor. [Pron. -di-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. parotidien]. Vezi definitia »