Definita cuvantului doxă
dóxă (-xe), s. f. – Prudență, înțelepciune, minte. – Var. doxie, docsă, docsie. Mr. dhoxă. Ngr. δόξα „glorie, considerație” (Tiktin; Gáldi 175). Este destul de popular; se folosește cu forma doftă, s. f. (Munt., reputație). – Der. doxologie, s. f. (te deum), din gr. δοξολογία (sec. XVIII, cf. Gáldi 175); doxastar, s. n. (carte care conține doxologiile), din ngr. δοξασταριον; doxastih, s. n. (motet care însoțește doxologia), din ngr. δοξαστιχόν.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu doxă
MORFOSINTÁXĂ s. f. descriere a regulilor de combinare a morfemelor pentru formarea cuvintelor, a sintagmelor și frazelor. (< fr. morphosyntaxe) Vezi definitia »
CENTEZĂ (‹ fr., {s} gr. kentesis „înțepare”) s. f. Puncție a unei cavități organice închise, efectuată în vederea extragerii sau evacuării conținutului acesteia (ex. toracocenteză, sinoviocenteză etc.). Vezi definitia »
scolopendríță, scolopendríțe, s.f. (reg.) 1. miriapodul scolopendra; cârcâiac mic. 2. (deprec.) femeie vicleană, îndrăzneață și arogantă. Vezi definitia »
RÚTĂ2, rute, s. f. (Bot.) Virnanț. – Din lat. ruta. Vezi definitia »
ANCÓȘĂ s. f. 1. (Cin.) Decupare făcută pe marginea peliculei cinematografice pentru a declanșa anumite operații în procesul de developare. 2. (Elt.) Canal făcut într-o piesă metalică pentru a introduce în el conductorii electrici ai unei înfășurări. – Din fr. encoche. Vezi definitia »