măcríș s. m. – Plantă (Rumex acetosa). Bg. mokreš, din mokăr „umed” (Conev 43; Pascu, Beiträge, 53). Der. de la macru nu e probabilă (Pușcariu, Dim., 117); după ipoteza neverosimilă a lui Scriban, ar fi vorba de un cuvînt dacic sau germanic. – Cf. macrină, s. f. (umiditate), din bg. mokrina (Pascu, Beiträge, 17), pe care Candrea-Dens., 1037, îl derivau în mod greșit din macru. Vezi definitia »

STUPÚȘ, stupușuri, s. n. 1. (Reg.) Dop, astupuș. 2. Boț, cocoloș (de mămăligă). – Din astupa + suf. -uș. Vezi definitia »

griș s. n. – Produs alimentar obținut din boabe de grîu măcinate. – Var. grisă. Germ. Gries (Borcea 191), cf. pol. gris, sb. kris. Vezi definitia »

babáș s. m. – Ceară nefolositoare, ceară veche; resturi de ceară în general. Probabil legat de mag. bábos (DAR; cf. Lokotsch 201). Vezi definitia »

căpeléș, căpeléși, s.m. (reg.) fecior, flăcău (care conduce jocul); birău. Vezi definitia »