Definita cuvantului erodiu
eródiu (eródii), s. m. – Bîtlan (Ardea alba). – Var. irodiu, irodion. Ngr. ἠροδιός, cf. sl. erodij (sec. XVII).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu erodiu
PĂMÂNTÍU, -ÍE, pământii, adj. (Despre fața omului) De culoarea pământului; cadaveric, palid, livid. – Pământ + suf. -iu. Vezi definitia »
ZẮFCHIU, zắfchiuri, s. n. (Var.) Zefchiu. Vezi definitia »
ZMEURÍU, -ÍE, zmeurii, adj. De culoarea zmeurii; roșiatic. [Pr.: zme-u-] – Zmeură + suf. -iu. Vezi definitia »
strániu (-ie), adj. – Neobișnuit. It. stranio. Vezi definitia »
SÁRDIU s. n. piatră semiprețioasă transparentă, roșie sau brună. (< lat. sardium) Vezi definitia »