Definita cuvantului etichetă
etichétă (etichéte), s. f. – 1. Bucată de hîrtie care se aplică pe pachete, sticle etc. pentru a indica posesorul, conținutul etc. – 2. Protocol, ceremonial. Fr. étiquette. – Der. eticheta, vb. (a pune etichete; a clasifica), din fr. étiqueter.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu etichetă
păciúrcă s.f. (reg.) bibilică, câță, pichere. Vezi definitia »
ARHITECTÚRĂ s. f. Știința și arta de a proiecta și construi clădiri. ♦ Stilul, caracterul, planul arhitectural al unei clădiri (sau al unei epoci). – Fr. architecture (lat. lit. architectura). Vezi definitia »
păhărniceásă, păhărnicése, s.f. (înv.) 1. soția paharnicului. 2. femeie care toarnă băutura în pahare, la diverse ocazii (ospețe, nunți). Vezi definitia »
momíță3, momíțe, s.f. (reg.) momeală. Vezi definitia »
CHÍȘIȚĂ, chișițe, s. f. Încheietură a piciorului, deasupra copitei, la animalele cu copite; moțul de păr de deasupra copitei. – Din bg. kitčice, scr. kičica. Vezi definitia »