Definita cuvantului fărtoi
fărtoí (-oésc, -ít), vb. – A se înclina partea din spate a unei căruțe sau a unei sănii. – Var. (Bucov.) fărtălui, (Mold.) hartoi. Mag. fartolni (Cihac, II, 497; DAR). – Der. fărtoaie, s. f. (pantă, povîrniș cu gropi și primejdios pentru sănii); hartoi, s. n. (ghețuș, derdeluș).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu fărtoi
DURLÓI, durloaie, s. n. (Reg.) Fluier făcut din coajă de alun. – Onomatopee. Vezi definitia »
bulșoi s. m. pl. (intl.) bani. Vezi definitia »
pristoí1, pristoiésc, vb. IV (înv.) a debarca. Vezi definitia »
norói (noroáie), s. n. – Glod, clisă, nămol. Sl. naroj „elan, impuls” (Tiktin), din riti „a mișca”, cf. paroi. Der. din sl. nora „ascunzătoare” (Miklosich, Slaw. Elem., 32; Mikloisch, Lexicon, 455; Cihac, II, 218) nu e probabilă. Bg. noroj (Conev 40; Scriban) pare să provină din rom., deoarece ne-am fi așteptat la naroj, ca în sl. – Der. (î)noroi, vb. (a înămoli, a înglodi; a tencui); noroială, s. f. (nămol, glod); noroios, adj. (cu noroi). Vezi definitia »
pâșói, pâșói, s.m. (reg.) șobolan. Vezi definitia »