Definita cuvantului faulă
faúlă (-le), s. f. – (Trans. de Vest) Mod de a fi, aspect, aparență. – Var. făulă. Lat. fābŭla „istorie”, cf. subula › sula, stabulum › staul; schimbarea de accent ca în audio › aud. Cuvîntul nu a fost studiat, și circulă puțin; însă pare a însemna, mai curînd decît „aspect fizic”, ceva în sensul de „dispoziție, ținută”. Cf. citatul lui Frîncu-Candrea, în DAR; ian spune-mi făula lui. Tiktin și DAR dau cuvîntul drept necunoscut. Este dublet de la fabulă. Cf. it. fola „privește” (Battisti, III, 1676).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu faulă
BLEFAROPTÓZĂ s. f. cădere patologică a pleoapei superioare. (< fr. blépharoptôse) Vezi definitia »
PETULÁNȚĂ s.f. Ardoare exuberantă; zburdălnicie, neastâmpăr, vioiciune. [< fr. pétulance]. Vezi definitia »
NUBÉCULĂ s.f. Pată corneană. V. nefelion. [< fr. nubécule, cf. lat. nubecula – nor mic]. Vezi definitia »
REMÓNTĂ, remonte, s. f. (Și în sintagma cal de remontă) Cal tânăr (de tracțiune), folosit în armată. ♦ Serviciu militar însărcinat cu procurarea cailor pentru armată. – Din fr. remonte. Vezi definitia »
știulboácă s.f. (reg.) bulboană. Vezi definitia »