Definita cuvantului filotim
filótim (-mi), adj. – Generos, darnic, galanton. – Mr. filotim. Ngr. φιλότιμος (DAR; Gáldi 191). Sec. XVIII. – Der. filotim, s. n. (dar; filodormă), sec. XIX, înv.; filotimie, s. f. (generozitate, blîndețe), din ngr. φιλοτιμία; filotimisi, vb. refl. (a da dovadă de generozitate, a se purta cu galanterie), din ngr. φιλοτιμέω, aorist φιλοτίμησα (Graur, BL, IV, 79).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu filotim
ATERONÍM s. n. grup de asteriscuri (urmând după o majusculă) care înlocuiesc un nume. (< fr. astéronyme) Vezi definitia »
ÍNTIM, -Ă adj. 1. Esențial, profund (într-un lucru, într-o problemă etc.); lăuntric. ♦ (Fig.) Strâns, apropiat. 2. (Despre unele sentimente) Puternic, tare profund. 3. Legat prin prietenie puternică, prin sentimente puternice. // s.m. Prieten bun, de aproape; confident. 4. Care se referă la viața particulară sau familială a cuiva; personal, secret. [< fr. intime, cf. lat. intimus]. Vezi definitia »
prim ajutor Vezi definitia »
prim (prímuri), s. n. – Bordură, ceapraz, firet. – Var. primă „panglică”. Mag. prém (Cihac, II, 292). În Trans. Vezi definitia »
ETNONÍM s.n. Nume de popor. [< fr. ethnonyme]. Vezi definitia »