SONORITÁTE, sonorități, s. f. 1. Însușirea de a fi sonor. ♦ Muzicalitate. ♦ Sunet sau grup de sunete (caracteristice); nuanță. 2. Proprietate a unor corpuri de a propaga și de a amplifica sunetele; rezonanță. – Din fr. sonorité, lat. sonoritas, -atis. Vezi definitia »

NOTABILITÁTE s. f. 1. caracterul a ceea ce este notabil. 2. (pl.) personalitate de seamă, cu situație politică sau socială importantă; notabil. (< fr. notabilité) Vezi definitia »

în toane proaste / rele expr. indispus, deprimat, mohorât. Vezi definitia »

GRANULOZITÁTE s. f. structură a unui material mineral granular privit din punctul de vedere al mărimii granulelor din care este format. (< fr. granulosité) Vezi definitia »

SEXUALITÁTE s.f. Totalitatea caracterelor anatomice și fiziologice care caracterizează sexele și fenomenul sexual. [Pron. -xu-a-. / cf. fr. sexualité]. Vezi definitia »