HIPOLOGÍE s. f. disciplină care studiază anatomia și fiziologia calului, precum și metodele de ameliorare și dresare a cailor. (< fr. hippologie) Vezi definitia »

NEFROTOMÍE s. f. incizie a rinichiului (pentru îndepărtarea calculilor) (< fr. néphrotomie) Vezi definitia »

APLICÁȚIE s.f. 1. Punere în practică ; aplicare. ♦ Punct de aplicație = punct în care se exercită o forță asupra unui corp. ♦ (Mil.) Exercițiu de punere în practică a prescripțiilor regulamentelor în cadrul unei teme oarecare. 2. Dantelă, bucată de stofă brodată etc. aplicată pe un material. 3. (Fig.) Aptitudine, talent. [Gen. -iei, var. aplicațiune s.f. / cf. fr. application, it. applicazione, lat. applicatio]. Vezi definitia »

CALORIMETRÍE s. f. Domeniu al fizicii care se ocupă cu metodele de măsurare a cantităților de căldură. – Din fr. calorimétrie. Vezi definitia »

CONIMETRÍE s.f. Metodă de determinare a prafului din atmosferă prin examen microscopic. [< fr. conimétrie, cf. gr. konis – praf, metron – măsură]. Vezi definitia »