EVOLÚTĂ s.f. 1. (Mat.) Curbă, loc geometric al centrelor de curbură ale unei curbe date; desfășurată. 2. (Bot.) Organ răsucit spre partea dorsală. [< engl. evolute, germ. Evolute, cf. lat. evolutus – desfășurat]. Vezi definitia »

CONTRAPARTÍDĂ s. f. dublură a unui registru, ținută pentru verificare. (după fr. contrepartie) Vezi definitia »

FÉRDELĂ, ferdele, s. f. (Reg.) Măsură de capacitate pentru cereale, egală cu circa 20 de litri; p. ext. conținutul acestei măsuri. [Var.: félderă s. f.] – Din săs. fyrdel. Vezi definitia »

cordeală, cordeli s. f. act sexual. Vezi definitia »

șoáldă (-de), s. f. – Înșelăciune, vicleșug. Probabil din germ. Schuld „vină”, prin mijlocirea săs. scholt (Lacea, Dacor., III, 745). – Der. șoldiu, adj. (urît, dezagreabil), care a ajuns să se confunde cu șoldiu „deșelat”; șoltic, s. m. (ștrengar, șmecher); șolticărie, s. f. (minciună, înșelătorie). Vezi definitia »