MIOPÍE, miopii, s. f. Defect al vederii care se manifestă prin imposibilitatea de a distinge clar obiectele situate la o distanță mai mare; miopism. ♦ Fig. Incapacitate de a vedea lucrurile în toată complexitatea lor. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myopie. Vezi definitia »

LOGOPEDÍE s. f. Ramură a medicinii și a pedagogiei care studiază, tratează și corectează defectele de pronunțare și de emisiune vocală (mai ales la copii). – Din fr. logopédie. Vezi definitia »

XILOGRAFÍE, (2) xilografii, s. f. 1. Procedeu tipografic la care se folosesc clișee gravate în lemn, arta de a grava în lemn. 2. Clișeu tipografic gravat în lemn. – Din fr. xylographie. Vezi definitia »

FILOLOGÍE s. f. Știință care se ocupă cu studiul culturii scrise a popoarelor, în special cu studiul textelor vechi și al operelor literare din punct de vedere al limbii, al influențelor suferite, al modului în care ni s-au transmis și al autenticității, precum și cu editarea lor. – Din fr. philologie. Vezi definitia »

AUTORIZÁȚIE, autorizații, s. f. Permisiune, împuternicire (oficială) de a face ceva. ♦ (Concr.) Document oficial prin care se dovedește un drept sau o împuternicire a cuiva. [Pr.: a-u-] – Din fr. autorisation. Vezi definitia »