CONJURÁȚIE, conjurații, s. f. Conspirație, complot. [Var.: conjurațiúne s. f.] – Din fr. conjuration, lat. conjuratio, -onis. Vezi definitia »

DIPLOIDÍE s. f. stare a celulelor sau organismelor diploide. (< fr. diploïdie) Vezi definitia »

BOTRIDÍE s. f. organ special de fixare în formă de paletă sau franj, specific unor viermi paraziți. (< fr. bothridie) Vezi definitia »

MOMẤIE, momâi, s. f. 1. Schelet de lemn înfășurat în paie și acoperit de zdrențe, înfățișând un om, care este pus pe un teren cultivat pentru a speria și alunga păsările și animalele sălbatice dăunătoare; sperietoare, măgăoaie. 2. Fig. Epitet dat unei ființe urâte. ♦ Mogâldeață. 3. (Înv.) Semn care se pune la hotarul unei moșii; semn de aliniere. – Et. nec. Vezi definitia »

RINOFONÍE s.f. (Med.) Rinolalie. [Gen. -iei. / cf. it. rinofonia]. Vezi definitia »