VEXÁNT, -Ă adj. vexatoriu. (< fr. vexant) Vezi definitia »

INSUFICIÉNT, -Ă, insuficienți, -te, adj. (Adesea adverbial) Care nu este suficient, de ajuns (cantitativ), care nu satisface (calitativ), nesatisfăcător; nemulțumitor. ♦ (Substantivat, m.) Calificativ sub limita de trecere (la un examen). [Pr.: -ci-ent] – Din lat. insufficiens, -ntis, it. insufficiente. Vezi definitia »

TERIFIÁNT, -Ă, terifianți, -te, adj. (Livr., rar) Înspăimântător, îngrozitor. [Pr.: -fi-ant] – Din fr. terrifiant. Vezi definitia »

APELÁNT, -Ă adj., s.m. și f. (Ieșit din uz) (Cel) care face apel contra unei hotărâri judecătorești. [Cf. fr. appelant]. Vezi definitia »

SUBINTRÁNT s. n. fenomen patologic al cărui nou acces începe înainte de terminarea celui precedent. (< fr. subintrant) Vezi definitia »