Definita cuvantului aducție
ADÚCȚIE s. f. 1. mișcare de apropiere a unui membru de planul de simetrie al corpului. 2. dirijare a apelor către locul de distribuire. (< fr. adduction, lat. adductio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu aducție
AXONOMETRÍE s.f. 1. Metodă de obținere a proiecției obiectelor din spațiu pe un plan. 2. Disciplină care studiază reprezentările axonometrice. [< fr. axonométrie, cf. gr. axon – axă, metron – măsură]. Vezi definitia »
DIFRÁCȚIE, difracții, s. f. Mod de propagare a undelor de lumină, radio, acustice etc. în spatele unui obstacol, prin ocolirea marginilor lui și prin abaterea aparentă de la traiectoria rectilinie. – Din fr. diffraction. Vezi definitia »
COLIBACILEMÍE s.f. (Med.) Prezența colibacilului în sânge. [Gen. -iei. / < fr. colibacillémie]. Vezi definitia »
APOCARPÍE s. f. stare a unei flori ale cărei carpele nu sunt unite în pistil. (< fr. apocarpie) Vezi definitia »
TRUFÍE, trufii, s. f. Atitudine disprețuitoare și arogantă, plină de mândrie și de înfumurare; semeție, îngâmfare, aroganță, trufă2. ◊ Loc. adv. Cu trufie = în mod arogant, îngâmfat. – Trufă2 + suf. -ie. Vezi definitia »