ALTIPLANÁȚIE s. f. proces de nivelare a reliefului sub acțiunea alternării ciclice a înghețului și dezghețului din regiunile montane; crioplanație. (< fr. altiplanation) Vezi definitia »

OSTEOMALACÍE s. f. ramolisment al scheletului, prin decalcifiere. (< fr. ostéomalacie) Vezi definitia »

TURCOFOBÍE s.f. Ură maniacală față de turci. [Gen. -iei. / cf. fr. turcophobie]. Vezi definitia »

IMPLANTOLOGÍE s. f. Disciplină medicală care studiază implanturile și transplanturile de organe în chirurgia generală, stomatologie etc. – Din fr. implantologie. Vezi definitia »

INCHIZÍȚIE s.f. Instituție ecleziastică, cu prerogative judiciare și penale, vestită prin sentințele sale de o mare cruzime și instituită de biserica romano-catolică (în sec. XIII-XIX) pentru a stăpâni pe așa-numiții eretici și mai ales pentru a oprima pe cei care se opuneau exploatării feudale și asupririi bisericii. [Gen. -iei, var. inchizițiune s.f. / cf. it. inquisizione, fr. inquisition, lat. inquisitio]. Vezi definitia »