JOÁNTĂ, joante, s. f. 1. Legătură făcută la capetele șinelor de cale ferată pentru a asigura continuitatea căii de circulație. 2. Legătură între două bare de oțel din armătura unui element de beton armat. – Din fr., engl. joint. Vezi definitia »

BĂCĂNIOÁRĂ, băcănioare, s. f. Diminutiv al lui băcănie (1). [Pr.: -ni-oa-] – Băcănie + suf. -ioară. Vezi definitia »

APOGIATÚRĂ, apogiaturi, s. f. Notă muzicală executată, ca ornament, înaintea altei note, la distanță de un ton sau de un semiton de aceasta, cu scopul de a o pune mai bine în evidență. [Pr.: -gi-a-] – It. appogiatura. Vezi definitia »

REFRINGÉNȚĂ s. f. 1. proprietatea de a fi refringent. 2. mărime caracteristică mediilor transparente, egală cu diferența dintre indicele de refracție al mediului și unitate. (< fr. réfringence) Vezi definitia »

SALÍNĂ s. f. mină de sare; ocnă. (< fr. saline, lat. salina, germ. Saline) Vezi definitia »