RINOLOGÍE s.f. Parte a medicinii care studiază bolile nasului. [Gen. -iei. / < fr. rhinologie, cf. gr. rhis – nas, logos – studiu]. Vezi definitia »

DIPLOCEFALÍE s. f. monstruozitate congenitală caracterizată prin existența a două capete implantate pe un același trunchi. (< fr. diplocéphalie) Vezi definitia »

ILEOPATÍE s. f. denumire generică pentru afecțiunile ileonului. (< fr. iléopathie) Vezi definitia »

ENARMONÍE, enarmonii, s. f. Egalitate a înălțimilor unor sunete muzicale care poartă denumiri, notații diferite. – Din fr. enharmonie. Vezi definitia »

HEORTOLOGÍE s.f. (Liv.) Studiu asupra sărbătorilor grecești. [Pron. he-or-, gen. -iei. / < fr. héortologie, cf. gr. heorte – sărbătoare, logos – studiu]. Vezi definitia »