AVANGARDÍSM s.n. 1. Atitudinea unor elemente pseudorevoluționare care au tendința de a-și asuma abuziv un rol de avangardă, de a recurge la măsuri și lozinci premature în raport cu etapa istorică respectivă. 2. Direcție artistică complexă și eterogenă, care, afișând o respingere totală a formelor și a tradițiilor consacrate, proclamă ostentativ și polemic necesitatea înnoirii; avangardă artistică. [< avangardă + -ism]. Vezi definitia »

SNOBÍSM s.n. Atitudine, conduită de snob; admirație nefirească și fără discernământ pentru tot ceea ce este la modă. [Cf. fr. snobisme]. Vezi definitia »

CATASTROFÍSM s.n. Teorie antievoluționistă, susținută de Cuvier, care atribuie cataclismelor schimbările geologice și biologice survenite pe suprafața terestră. [< fr. catastrophisme]. Vezi definitia »

regionalism ardelenesc, peretele surii, gard, Vezi definitia »

NEOARISTOTELÍSM s. n. denumire dată aristotelismului Renașterii, opus celui scolastic. (< fr. néo-aristotélisme) Vezi definitia »