MASTICÁ, mastichez, vb. I. Tranz. (Livr.) A mesteca¹ alimente, substanțe etc. – Din fr. mastiquer, lat. masticare. Vezi definitia »

CLACÁ vb. I. intr. 1. a face să se audă, a produce un zgomot sec ◊ (despre condensatori) a se strica. 2. (fig., fam.) a ceda psihic în urma unor suprasolicitări. ◊ a eșua, a da greș. II. refl. a-și luxa tendonul la picior. ◊ (despre cai) a avea tendoanele picioarelor (din față) umflate. (< fr. claquer) Vezi definitia »

REZINIFICÁ, rezinífic, vb. I. Tranz. A transforma o substanță chimică organică într-o substanță asemănătoare cu rășina. – După fr. résinifier. Vezi definitia »

PIERSICÁ, piérsic, vb. I. Tranz. (Pop.) A bate tare pe cineva; p. restr. a urzica, a bășica. – V. piersică. Vezi definitia »

ÉVRICA interj. (exclamație de bucurie, la rezolvarea unei probleme dificile) am găsit!. (< gr. evrika) Vezi definitia »