DREN s.n. 1. Conductă subterană pentru colectarea și evacuarea apei de pe un teren mlăștinos. ♦ Strat pietros care căptușește spatele unui zid de sprijin, o boltă etc., destinat să colecteze apa de infiltrație. 2. Tub, meșă de tifon prin care se scurge puroiul sau lichidul dintr-o rană. [< fr., engl. drain]. Vezi definitia »

AZOTOGÉN s. n. azotobacterin. (< germ. Azotogen) Vezi definitia »

crámen s.n. (înv.) piele de miel din oi de Crimeea. Vezi definitia »

TUMORIGÉN, -Ă adj. care produce tumori. (< fr. tumorigène) Vezi definitia »

CRIOGÉN, -Ă adj. care produce frig; refrigerent. (< fr. cryogène) Vezi definitia »