HOMERÍSM s. n. caracter particular limbii lui Homer. (< fr. homérisme) Vezi definitia »

SIMPLÍSM s.n. Mod unilateral și superficial de a privi lucrurile; nivel intelectual scăzut. [Cf. fr. simplisme]. Vezi definitia »

ICONOCLÁSM s.n. Mișcare social-politică și religioasă a nobilimii militare și a maselor populare din Imperiul bizantin împotriva aristocrației laice și ecleziastice, care a luat forma luptei împotriva cultului icoanelor. [< fr. iconoclasme] Vezi definitia »

ETATÍSM s.n. Teorie care cere statului să realizeze reformele recunoscute ca necesare. [< fr. étatisme]. Vezi definitia »

AEROTACTÍSM s.n. Formă de chemotactism prin care microorganismele se orientează în raport cu concentrația de oxigen dizolvat în apă. [< fr. aérotactisme]. Vezi definitia »