USTURĂTÓR, -OÁRE, usturători, -oare, adj. Care ustură, care produce usturime. ♦ Fig. Care provoacă o durere sufletească, o jignire; tăios, caustic, incisiv. – Ustura + suf. -ător. Vezi definitia »

HIDROMETEÓR s. m. meteor apos produs prin condensarea sau înghețarea vaporilor de apă din atmosferă. (< fr. hydrométéore, germ. Hydrometeor) Vezi definitia »

PANTOCRATÓR s. n. (în iconografia bizantină) reprezentare a lui Cristos ca împărat al lumii. (< fr. pantocrator, gr. pantokrator) Vezi definitia »

REVERSÓR s. n. 1. dispozitiv (la mașinile de încercat materiale) care efectuează încercări de tracțiune și de compresiune. 2. substanță capabilă să transforme celula leucemică sau canceroasă în celulă normală. (< engl. reverser) Vezi definitia »

bilaitor, bilaitori s. m. (intl.) individ care practică bilaiseala. Vezi definitia »