IREGULÁR, -Ă adj. neregulat. (< it. irregolare) Vezi definitia »

UIEGÁR², uiegari, s. m. (Reg.) Fabricant sau vânzător de sticle. – Din uiagă + suf. -ar. Vezi definitia »

rudár (rudári), s. m. – 1. Țigan căutător de aur. – 2. Țigan nomad care lucra obiecte de lemn. Bg., sb. rudar, din ruda „minereu” (Cihac, II, 320; Conev 76). Probabil denumirea s-a menținut, după ce s-a schimbat meseria primitivă, datorită consonanței cu rudă „par”. – Der. rudăresc, adj. (țigănesc; grosolan); rudărie, s. f. (meseria de țigan rudar; zăcămînt, mină). Vezi definitia »

ZADÁR s. n. (Rar) Inutilitate, zădărnicie. ◊ Loc. adv. (Curent) În zadar = degeaba, fără folos, zadarnic, în deșert, în van. [Var.: zădár s. n.] – Din sl. za darŭ. Vezi definitia »

ciumecar, ciumecari s. m. prostănac. Vezi definitia »