TIREOTOMÍE s.f. (Med.) Deschidere a tiroidei, premergătoare traheotomiei. [Gen. -iei. / < fr. thyréotomie]. Vezi definitia »

zoopaleontologíe ț- / e-on-; s. f., art. zoopaleontología, g.-d. zoopaleontologíi, art. zoopalcontologíei Vezi definitia »

OFTALMOPLEGÍE s.f. (Med.) Paralizie a mușchilor ochiului. [Gen. -iei. / < fr. ophtalmoplégie, cf. gr. ophthalmos – ochi, plege – lovire]. Vezi definitia »

HIDROLOGÍE s.f. Ramură a geografiei fizice care studiază proprietățile apelor din natură, legile generale sub acțiunea cărora se petrec procesele hidrologice și influența reciprocă dintre hidrosferă, atmosferă, litosferă și biosferă. [Gen. -iei. / < fr. hydrologie, cf. gr. hydor – apă, logos – studiu]. Vezi definitia »

URETERECTOMÍE s.f. (Med.) Ablațiune a unei părți din ureter. [Gen. -iei. / < fr. urétérectomie, cf. gr. oureter – ureter, ektome – excizie]. Vezi definitia »