NANÍSM s. n. anomalie caracterizată prin creșterea insuficientă în înălțime (la om, animale și plante); microsomie, nanosomie. (< fr. nanisme) Vezi definitia »

ATONALÍSM s. n. (muz.) tehnică de compoziție care recomandă atonalitatea. (< fr. atonalisme) Vezi definitia »

ECVINÍSM s. n. v. echinism. Vezi definitia »

SPIRITUALÍSM s.n. Concepție filozofică idealistă și mistico-religioasă potrivit căreia spiritul este o realitate substanțială primordială, independentă de materie. [Pron. -tu-a-. / < fr. spiritualisme]. Vezi definitia »

EPIFENOMENALÍSM s.n. Concepție antiștiințifică potrivit căreia conștiința este un epifenomen. [Var. epifenomenism s.n. / cf. fr. épiphénoménisme]. Vezi definitia »